Ești în primul rând sau în mijlocul mulțimii, trupa preferată cântă în fața ta melodiile care îți bubuie de obicei în căști și pe care acum ai ocazia să le asculți live și să le cânți din tot rărunchii când, deodată, ceva luminos apare în fața ta. Să fie oare doar lumina reflectoarelor de pe scenă? Să fie blitz-ul aparatelor fotografilor din photo pit?

Pe naiba! Sunt doar telefoane mobile. Multe. Peste tot. Și iată-mă pusă față în față cu o situație care de ceva timp îmi dă bătăi de cap la concerte și festivaluri: De când au devenit statul pe Facebook și selfie-urile noile activități din timpul concertelor? Au fost înlocuite oare headbanging-ul și crowd surfing-ul cu ținutul telefonului în mână?

F5vpyWN
sursă foto: www.reddit.com

Nu o dau pe hatereală, dar nici cuvinte de laudă nu prea am de spus aici. În ultima perioadă industria muzicală românească, dar mai ales cea underground, pare că a avut o evoluție spectaculoasă față de anii trecuți, iar oamenii au început să capete gustul concertelor mai mult de cât ne-am fi așteptat până acum. Ceea ce e un lucru bun, desigur. Dar când mai mult de jumătate din publicul tău de la concert stă pe telefon, face selfie-uri și se filmează două ore continuu…ei bine, aici avem o problemă. Și mă refer în principal la concertele din sfera underground, hardcoreală-rockereală, lăsând la o parte reprezentațiile gen Smiley, Antonia, pe care nu le voi aborda aici în necunoștiință de cauză. Deși aș putea pune pariu că și acolo e la fel.

Iată cum stă treaba de fapt:

Ții minte momentele alea când eram mici, mergeam la câte un concert și nu ne puteam dezlipi ochii de pe scenă ore continuu? Greu de uitat lucrul ăsta, dar și mai greu de aplicat în zilele noastre. Într-o plină eră a smartphone-urilor, „dominată” (mult spus) de adolescenți care fac petiții online pentru orice (uite că nu m-am putut abține să nu menționez), să te bucuri cu adevărat de muzica live devine un lucru mai greu de îndeplinit. Și asta mai ales din cauza faptului că în loc să simțim „pe viu” o experiență muzicală, alegem să o trăim prin intermediul unui ecran, astfel încât experiența din timpul real este pierdută. Păi, dăm oare noi banii să vedem o trupă mișto pe scenă sau pe sute de display-uri ale smartphone-urilor băgate cu forța în fața noastră? Think about it!

concert_phones
sursă foto: Ververidis Vasilis via Shutterstock

Spun „noi” pentru că toți o facem. Eu, tu, prietenul tău și mulți alții. Ar fi ipocrit să nu recunoaștem asta. Dar, băi nene, fă o fotografie pentru amintire la începutul concertului, nu ‘nșpe mii în timpul lui. Pentru că…ghici ce? Există fotografi profesioniști, acreditați, care se vor asigura că a doua zi vei putea vedea de la tine de acasă cele mai interesante cadre din timpul show-ului. Pentru că asta e treaba lor.

Treaba ta este să te distrezi. Să cânți. Să simți muzica, feeling-ul acela mișto pe care îl ai când asculți melodia preferată. Pentru că de asta vii la concert.
Nu să vadă „Cutărescu” de pe Facebook ce mișto îți stă ție părul azi în timp ce în spate se vede scena, unde niște oameni chiar vin cu drag să-ți transmită ceva prin muzica lor.

Și aici ai putea să vii să mă contrazici și să-mi spui: „dar uite că și trupele își fac selfie cu publicul la sfârșitul concertelor”. Bine punctat- la sfârșit, nu în timp ce cântă. Unul, nu mai multe. Pentru amintire, nu pentru că „așa e cool”.

Concluzia mea?

Nevoia de validare socială ne distruge. Ne distruge cheful de distracție, ne distruge atenția…și pentru ce? Vibe-ul pe care îl primești direct de pe scenă nu o să fie niciodată transmis la fel printr-un video sau o fotografie, asta e clar.
Așa că..să ne revedem la cât mai multe concerte, fără prea multe telefoane, zic.

sursă foto cover: beatosblog.com

Jack Savoretti nu va participa la Lazy Monday
Amy
=