Acum, că vara e pe sfârșite și s-a cam încheiat perioada festivalurilor, e timpul să o dăm pe șleau și să dezbatem problema organizării unor astfel de evenimente.  Nu contestă nimeni faptul că pregătirea unui festival sau chiar a unui concert presupune multă muncă, dar atunci când rodul muncii tale se concretizează într-un număr infinit de înjurături ale celor care vin la eveniment, atunci, dragă organizatorule, ai dat-o în bară. Și da, o să spui că te-ai străduit, că ai gândit o strategie foarte bună, că ai întors-o pe toate părțile și că ai ajuns la cea mai bună variantă, într-un final. Dar vin eu, eu care am umblat toată vara pe la evenimentele tale și ale altora ca tine și te contrazic. Cu părere de rău, dar fără falsă apreciere (cum am văzut că se poartă prin vecini), îți spun cum văd eu situația. Ca să n-o lungesc prea tare, o să fac un brainstorming și o să-ți semnalez toate greșelile pe care am remarcat că le faci la evenimentele pe care le organizezi. Da, alea la care îți vin mii de oameni. E greu să-i mulțumești pe toți, e adevărat, dar mie mi se pare că nici măcar nu ți-ai dai silința.

De ce zic asta?

Păi, ca un prim argument, o să-ți spun că la unul dintre festivaluri am ocolit în fiecare zi (4/4) toaaaaată incinta (pe exterior, să ne-nțelegem) ca să îmi pot ridica brățara de acces. Mă întreb, oare în ce dispoziție erai când te-ai gândit că un ocol de o jumătate de oră pe zi va fi primit cu zâmbetul pe buze? Mă gândesc că una la fel de proastă ca cea pe care mi-ai creat-o mie. Zi de zi! Adică nici nu cred că trebuie să fii organizator ca să îți dai seama că n-o să-mi prindă bine să merg o jumătate de oră pe jos (în plus, față de intrarea obișnuită), doar pentru că sunt de la presă. Și tot n-am înțeles raționamentul. Aș putea crede că ai vrut să eviți aglomerația de la intrarea principală, dar, dacă ai fi adăugat un culoar în plus (special pentru oamenii de la presă), cred că lucrurile ar fi stat mult mai bine. Dar, hei, e doar părerea mea, tu știi cum e cu organizarea.

Apoi, dacă eu am primit confirmare pentru acreditare, de ce mama naibii în baza de date nu exist? Și de ce trebuie să mă cert cu stimabila de la ghișeu încă o jumătate de oră ca să o fac să înțeleagă că sigur e o eroare și că nu sunt o infractoare? Am pierdut, practic, o oră. În ora asta am ratat câțiva artiști, mi-am făcut un car de nervi și tot nu înțeleg de ce. De ce, când timpul ăsta îl puteam folosi într-un mod productiv? Atât pentru mine, cât și pentru tine. Da, da, și pentru tine pentru că eu îți promovez evenimentul. Evenimentul ăla la care tu mă tratezi ca pe o infractoare.

În altă ordine de idei, înainte să merg la un concert sau la un festival, citesc regulamentul. Tocmai ca să știu ce drepturi am și să nu-mi poată spună oamenii tăi din organizare că nu le am. Și apropo de asta, regulamentul ar trebui să se aplice la fel în orice moment al festivalului. Adică, să-ți explic. Dacă eu ieri am intrat cu un rucsac cu o geacă în el, cum Dumnezeului azi îmi spui că nu e permis cu același rucsac, cu aceeași geacă în el. Și totuși e o parte amuzantă aici. Când i-am spus tipului de acolo că am intrat și ziua precedentă cu același rucsac, m-a făcut mincinoasă. Da, chiar mi s-a părut amuzant. Și patetic, evident! Ce să zic, politețea și respectul față de participanți sunt pe ultimul loc când ai atâtea alte lucruri pe cap. Revenind la regulament, la ultimul concert la care am fost, a trebuit să stau o oră (cu aproximație) la coadă. De ce crezi? Ca să-mi las selfie-stick-ul pe care îl aveam la mine. Aș fi putut la fel de bine să-l las acasă și să evit situația, dar asta doar dacă tot tu, dragă organizatorule, n-ai fi omis din regulament că nu accepți selfie-stick-uri în incintă. Nu, chiar n-ai scris asta. L-am citit de trei ori, ca să fiu sigură că nu eu sunt aia retardată.

Tot vara asta, tot pe la festivaluri, am remarcat că te ții tare de noua modă, în ceea ce privește băuturile. Și anume, nimic de la bar nu se dă cu dop. Îți dau un singur argument contra modei ăsteia, dacă îl înțelegi înseamnă că la următorul eveniment o să-mi ridic de la bar propria mea sticlă cu dop cu tot (*extaz*). Oamenii la festivaluri iau droguri (ȘOC ȘI GROAZĂ!!!) Un om drogat e foarte posibil să vrea apă. Multă apă. Și tot omul ăsta e posibil să vrea să se ducă în fața scenei, să-și vadă cât mai de aproape artistul preferat. Iar atunci are nevoie de cel puțin o sticlă de apă cu dop. Că doar n-o să stea cu două sticle de apă în mână, ambele fără dop. Sau poate vrea să cumpere 4, 5 sticle. Cam cum îți imaginezi, dragă organizatorule, că le poate transporta pe toate, fără dop? Cam cum? Singura soluție pe care o văd în situația asta e ca fiecare să-și aducă dopuri de acasă. 2, 3, după posibilități. Dar oare nu ai putea găsi tu o soluție mai bună?

Aaaa, și cum aș putea omite problema charger point-urilor. Adică, nu cred că mai surprinde pe nimeni evoluția tehnologiei. Suntem în secolul smartphone-urilor, nimeni nu vrea să se dezlipească de telefon. De ce ai crede, dragă organizatorule, că atunci când merg la un festival nu-mi doresc să-mi folosesc telefonul? Ce să vezi, îl folosesc chiar mai des decât de obicei. Și când nu găsesc un punct de încărcare în tot perimetrul sau chiar de există, nu funcționează, eh…atunci mă apucă iar nervii. Și uite așa, tu, cel care trebuia să îmi asiguri mie 4 zile de care să-mi amintesc mereu cu drag, așa cum promiteai înainte de eveniment,  mi-ai asigurat fix ****. Fix opusul, voiam să zic!

Concluzionând, dragă organizatorule, nu-ți mai bate joc de munca ta. Știm cu toții că depui mult efort pentru ca un festival să se întâmple, dar data viitoare când îți așezi pe hârtie ”planul de atac”, întoarce-l pe toate părțile și ia în calcul  lucrurile pe care oamenii le reproșează după terminarea lui. GO BIG OR GO HOME!

Huooo
Marian Coman: "Banda desenată pune la treabă imaginația cititorului."
=